Modelarea de rol, exemplul personal și învățarea prin imitație în mentorat: Un cadru comparativ pentru formarea mentorilor

Articol scris de către Vlad Duțescu - Președinte EMCC România

Introducere

În mentorat, modul în care profesioniștii își transmit cunoștințele, valorile și experiența este la fel de important ca și conținutul însuși. Trei concepte cheie - modelarea de rol (role modeling), exemplul personal și învățarea prin imitație (shadowing) - sunt adesea folosite interschimbabil, dar au semnificații și impact distincte asupra dezvoltării clientului de mentorat. Acest articol explorează asemănările și diferențele dintre ele, subliniind cum fiecare contribuie la formarea unui mentor eficient, conform standardelor EMCC Global și literaturii de specialitate.

1. Ce este „modelarea de rol” în mentorat?

În mentoratul profesional, modelarea de rol nu înseamnă „a fi un model de urmat” în sens aspirațional, ci a crea un spațiu de învățare în care clientul de mentorat este expus la moduri variate de gândire, luare a deciziilor și raportare la situații complexe. Mentorul nu oferă „soluții gata făcute”, ci perspective și contexte din care clientul de mentorat își extrage propriul sens.

„Un mentor bun nu este cineva care îți spune ce să faci, ci cineva care îți arată cum gândește, ca tu să poți decide ce e potrivit pentru tine.” David Clutterbuck (2004)

Modelarea de rol este un proces cognitiv și strategic, în care mentorul facilitează reflecția și autonomia clientului de mentorat, fără a-i impune propriile decizii. Aceasta este aliniată cu Standardul 5 (Enabling Insight and Learning) din framework-ul EMCC, care subliniază importanța întrebărilor exploratorii și a facilitării insight-ului (EMCC Global, 2024).

2. Diferențe esențiale între modelarea de rol, exemplul personal și învățarea prin imitație

Explicarea diferențelor

• Modelarea de rol se concentrează pe dezvoltarea gândirii critice și a capacității de decizie. Mentorul nu spune „În locul tău, aș face X”, ci „Într-o situație similară, am analizat mai multe opțiuni. Iată cum am gândit. Ce ți se potrivește ție?” (Clutterbuck, 2004). Această abordare este esențială pentru a cultiva autonomia, o componentă critică în relațiile de dezvoltare, conform teoriei învățării sociale a lui Albert Bandura, care subliniază rolul auto-eficienței (Bandura, 1977).

• Exemplul personal pune accentul pe autenticitate și integritate, demonstrând cum mentorul trăiește valorile pe care le promovează. Este esențial pentru construirea încrederii (Standardul 4: Building the Relationship).

• Învățarea prin imitație (shadowing) este utilă în ucenicie sau pentru dobândirea de abilități tehnice, dar poate limita dezvoltarea autonomiei dacă este folosită exclusiv. Este cea mai directă formă de transmitere a cunoștințelor, dar și cea mai restrictivă, putând duce la o simplă replicare fără o înțelegere profundă.

3. De ce este importantă această distincție?

Mentoratul profesional nu urmărește conformarea, ci dezvoltarea capacității de a alege conștient.

• Modelarea de rol cultivă autonomia, nu dependența. Mentorul care modelează gândirea critică ajută clientul de mentorat să dezvolte capacitatea de auto-reflecție (Kolb, 1984).

• Exemplul personal oferă credibilitate, dar nu este suficient fără dialog. Un mentor care își împărtășește vulnerabilitățile și eșecurile umanizează procesul de învățare și încurajează clientul de mentorat să ia riscuri (Standardul 1: Understanding Self). Însă, acest lucru poate crea și riscul de idealizare, unde clientul de mentorat îl percepe pe mentor ca pe un model perfect, ignorând propriile valori și potențialul său unic de dezvoltare.

• Shadowing-ul este eficient pentru abilități practice, dar limitativ pentru dezvoltare strategică. Este util în stadiile incipiente, dar devine contraproductiv dacă clientul de mentorat nu este încurajat să gândească independent. Folosirea exclusivă a acestei abordări poate duce la conformism și la un transfer limitat de abilități.

4. Dinamica puterii și riscurile asociate

Abordările folosite de un mentor influențează direct dinamica puterii în relație.

• Modelarea de rol egalizează relația, transformând mentorul într-un partener de explorare. Vorbim de simetrie de putere, și în multe contexte, precum peer mentoring sau reciprocal mentoring vorbim mai degrabă de parteneri de mentorat. Este esențială în a susține dezvoltarea încrederii în sine pentru clientul de mentorat când există o important asimetrie de expertiză, precum și în contexte de mentorat transgenereațional, reverse mentoring, și relații de mentorat dedicate dezvoltării diversității, incluziunii și echității.

• Exemplul personal poate crea o ierarhie subtilă, unde mentorul este perceput ca o „autoritate morală”. Acest lucru necesită ca mentorul să fie conștient de propria sa influență și să gestioneze cu atenție discursul. Poate să fie util în contexte de diversitate și integrare culturală, și mentorul are nevoie să fie conștient și atent la riscul de idolatrizare și absolutizare. Dacă privim din perspectvă istorică, puține personalități sunt lipsite de orice controversă, și există și pericolul propagării ipocriziei morale.

• Învățarea prin imitație stabilește o relație de tip expert-novice, maestru-ucenic, profesor-discipol, unde puterea este distribuită inegal, avand un cadru de asimetrie de putere. Este esențial ca această abordare să fie completată cu sesiuni de debriefing, în care clientul de mentorat să-și exprime propria înțelegere.

Credit foto: Davidson Luna

Conform cercetărilor lui Kathy Kram (1985), relațiile de mentorat sunt cel mai eficiente atunci când mentorul poate naviga între diferite funcții (consiliere, sponsorizare, protejare) și se adaptează nevoilor de dezvoltare ale clientului de mentorat.

5. Cum se aplică aceste concepte în practica de mentorat?

• Modelarea de rol în acțiune: Mentorul explorează împreună cu clientul de mentorat diferite perspective, fără a impune o soluție.

• Exemplu concret: Un mentor ghidează gestionarea unui conflict de echipă, împărtășind un eșec similar și procesul de gândire care l-a ajutat să-l depășească.

• Acest lucru: Respectă autonomia clientului de mentorat (Standardul 6: Outcome and Action Orientation), oferă o structură temporară (scaffold) pentru luarea deciziilor și dezvoltă capacitatea de auto-reflecție. Stimulează dezvoltarea înțelepciunii clientului de mentorat și autonomie în prevenirea, anticiparea și gestionarea eficace a situațiilor similare (situational mentoring).

• Exemplul personal: când și cum să-l folosim?

• Când: Atunci când mentorul își împărtășește experiențele relevante pentru a ilustra un principiu sau o valoare.

• Cum: Cu smerenie și autenticitate, recunoscând că este un proces bidirecțional.

• Exemplu: „Am greșit în această situație, și iată ce am învățat. Cum crezi că poți evita aceleași capcane?”

• Învățarea prin imitație: limite și oportunități

• Utilă pentru: Dobândirea de abilități tehnice sau proceduri specifice (de exemplu, un mentor IT care demonstrează cum se depanează o problemă software sau hardware).

• Riscuri: Poate duce la conformism și lipsa inovației.

• Soluție: Combinați shadowing-ul cu reflecție ghidată (Parsloe & Leedham, 2009).

Credit foto: Vitaly Gariev

6. Integrarea în framework-ul EMCC Global

Framework-ul EMCC (2024) subliniază că un mentor eficient combină aceste abordări, adaptându-le nevoilor clientului de mentorat și contextului.

7. Întrebări de reflecție pentru mentori

• În ce situații am tendința de a spune clientului de mentorat „cum aș face eu”? Cum pot crea spații de explorare fără a-mi impune propria viziune (Standardul 5)?

• Când mă aflu în ipostaza de exemplu personal, cum mă asigur că nu-mi transform experiențele în norme obligatorii pentru clientul de mentorat, ci doar în puncte de referință contextuală?

• Sunt conștient când partenerul meu mă imită? Ce întrebări pot să-i adresez pentru a-l ajuta să treacă de la „cum faci tu” la „ce funcționează pentru mine”?

• Ce valori profesionale transmit prin modelarea mea de rol și prin exemplul meu personal? Sunt acestea aliniate cu valorile mele autentice (Standardul 1)?

8. Concluzii

Modelarea de rol este esențială pentru dezvoltarea autonomiei și a gândirii critice. Exemplul personal adaugă credibilitate și integritate, dar trebuie folosit cu discernământ. Învățarea prin imitație este utilă pentru abilități practice, dar insuficientă pentru dezvoltarea profesională și personală strategică.

Un mentor eficient știe să echilibreze aceste abordări, adaptându-le nevoilor clientului și contextului.

„Mentoratul nu este despre a crea copii ale noastre, ci despre a inspira oameni care să gândească și să acționeze conștient.” Adaptat după Megginson et al. (2006)

Vrei să aprofundezi aceste concepte? Participă la următoarele noastre workshop-uri de mentorat sau explorează MOZAIC programul de mentorat reciproc al EMCC România acreditat ISMCP Gold level pentru a-ți dezvolta competențele în mod structurat.

Ce abordare folosești cel mai des în sesiunile tale de mentorat? Împărtășește-ne experiența ta în comentarii!

Resurse și referințe bibliografice

• Bandura, A. (1977). Social Learning Theory. Prentice Hall.

• Billett, S. (2000). Guided learning at work. Journal of Workplace Learning, 12(7), 272–285.

• Clutterbuck, D. (2004). Everyone Needs a Mentor (4th ed.). Chartered Institute of Personnel and Development.

• EMCC Global (2024). Professional Practice Framework for Mentors, Coaches and Leaders. www.emccglobal.org

• Higgins, M. C., & Thomas, D. A. (2001). Constellations of development: an investigation of four types of mentor relationships. Academy of Management Journal, 44(4), 748-762.

• Kolb, D. A. (1984). Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development. Prentice Hall.

• Kram, K. E. (1985). Mentoring at Work: Developmental Relationships in Organizational Life. Scott, Foresman.

• Megginson, D., Clutterbuck, D., Garvey, B., Stokes, P., & Garrett-Harris, R. (2006). Mentoring in Action. Kogan Page.

• Parsloe, E., & Leedham, M. (2009). Coaching and Mentoring: Practical Methods to Improve Learning. Kogan Page.