Recenzie: Radical Listening
Recenzia de carte ”Radical Listening - The Art of True Connection” - Christian van Nieuwerburgh & Robert Biswas-Diener (Berrett-Koehler Publishers, 2025) este scrisă de către Irina Nicoleta Ionescu, Practitioner (EIA), membru EMCC România
Cartea publicată în primăvara acestui an de C. van Nieuwerburgh și B. Biswas-Diener, ambii cu
expertiză extinsă în zona de coaching și psihologie pozitivă, ar trebui să devină – în opinia mea
– manual de liceu.
Este un excelent manual de comunicare interpersonală, scris într-o manieră clară, simplă,
structurată. Ușor de înțeles și folosit ca punct de pornire, ar avea un impact semnificativ asupra
dezvoltării adolescenților - exact într-unul din domeniile unde au cea mai mare nevoie de
reflecție și de abilități (relevante pentru carieră și viață): comunicarea cu ceilalți.
În mod egal, o văd ca pe un instrument de lucru pentru profesioniștii în domeniul coachingului
și mentoratului, fie pentru rafinarea reflecției și practicii proprii, fie în lucrul cu clienți
individuali și echipe care au nevoie să asculte mai bine.
”Radical listening” este – în esență – ascultarea activă. În înțelegerea autorilor, conceptul
combină intenția de a asculta (și nu doar de a auzi), de a înțelege și clarifica (și nu doar de a
primi informație), printr-o poziționare activă, în format conversațional.
Modelul ”radical listening” propus de autori conține un set de 6 dimensiuni detaliate în
capitole separate. În centrul său stă intenția pozitivă de a asculta – pentru a crea și consolida
relația dintre interlocutori (și dezvoltarea lor reciprocă ).
Modelul ascultării radicale este format din:
Două seturi de motivații – sociale (conexiune, influență, apreciere/susținere) și cognitive (înțelegere, învățare, rezolvare)
Două seturi de competențe – interne (observare, calm/liniște, acceptare) și externe (interogare, recunoaștere, întrerupere cu sens)
Fiecare din aceste elemente este descris foarte simplu, clar, cu exemple grăitoare, iar fiecare capitol are o secțiune dedicată barierelor care apar curent în comunicare pe aceste 6 paliere, exerciții practice și întrebări în stil de coaching la final, pentru a stimula auto-reflecția și practica acestor competențe.
Nivelul de complexitate analitică și teoretică diferă de la o competență la alta, însă uneori l-am simțit foarte provocator – cum ar fi în cazul recunoașterii (acknowledgement), unde autorii propun o grilă cu 7 niveluri pe care le voi cita în engleză pentru a surprinde nuanțele mai bine – denouncing, dismissing, downplaying, flatlining, up-playing, affirming, joining. Înainte să citesc cartea, știam că nu am competențe strălucite pe zona asta, dar nici așa de multe ”oportunități de creștere” nu vedeam.
Cel mai interesant și util capitol al cărții este dedicat ascultării și comunicării în(tre) diverse culturi și modului în care reflecția, conștientizarea și calibrarea celor 6 competențe susțin conversații de calitate. Autorii se uită la distincția între un mindset individualist vs. colectivist și pun în lumină multe nuanțe pe care – chiar cu o formare solidă în științe sociale – nu le (între)vedeam. Analiza lor se uită la percepția sinelui și a capacității de control, la focusul atenției și la modul de a grupa elementele din jur când le privim – distincte în cele 2 paradigme menționate.
Elementul care simt că lipsește este o discuție despre dimensiunea emoțională. Înțelegând deplin că niciun model teoretic nu poate fi extins la infinit, aș fi vrut să existe justificarea excluderii din ecuație a stării emoționale a ascultătorului și vorbitorului. Aspecte precum empatia, vulnerabilitatea, capacitatea de reglare a emoțiilor sau abilitatea de a sesiza semnale dincolo de limbajul vorbit, facilitează sau, în absență, devin bariere serioase în comunicare. La fel, mecanisme adaptative toxice dezvoltate după experiențe traumatice (cu T sau t) sau realități deja banale precum anxietatea sau depresia (în limite funcționale) meritau o scurtă discuție pentru a încadra mai bine alegerile făcute pentru modelul prezentat sau pentru a deschide perspective către un nou șantier de cercetare.
